Povesti din Vama Veche, Serparia de la malul marii
Zeci de mii de turisti ajung in fiecare vara in sudul litoralului romanesc, insa putini stiu cum au fost intemeiate satele 2 Mai si Vama Veche, acum renumite pentru petrecerile ce tin pana in zori.
Aproape de granita cu Bulgaria, satele 2 Mai si Vama Veche nu au fost inca “avansate” oficial la rangul de statiuni turistice, dar cu toate acestea concureaza cu succes cu alte astfel de locatii de pe litoralul Marii Negre. Cele doua sate fac parte din comuna Limanu, o localitate intemeiata de colonisti turci si tatari in anul 1863, cand asezarea apartinea Imperiului Otoman. Localitatea a intrat in componenta Romaniei in anul 1878, ca parte a Dobrogei, iar de atunci, autoritatile au tot incercat sa populeze zona. Cativa ani mai tarziu, in 1887, Mihail Kogalniceanu a infiintat si satul 2 Mai, care acum face parte din comuna Limanu. Numele sau, potrivit istoricilor, ar fi legat de ziua de 2 mai 1864, cand Alexandru Ioan Cuza a dizolvat adunarea legislativa a Principatelor Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti pentru a-si promova reformele. Primii oameni care s-au stabilit aici au fost cativa rusi scopiti din secta Raskol, cunoscuta drept secta castratilor. Cel care i-a intalnit si chiar a scris despre istoria acestora a fost antropologul elvetian Eugene Pittard, in lucrarea sa, “La Roumanie Valachie – Moldavie – Dobrudja”. Scopitii stabiliti la 2 Mai plecasera din Rusia dupa ce s-au opus reformelor religioase facute de patriarhul Nikon in vremea tarului Petru cel Mare.
Barbatii se castrau, femeile isi taiau sanii
Sectantii, care spuneau despre ei ca sunt singurii “curati” din lume, considerau ca Adam si Eva au pacatuit prin actul sexual, asa ca pacatul original nu poate fi starpit decat prin taierea partilor genitale ale barbatului si a sanilor femeii. Pentru ca secta lor sa nu se piarda, barbatii se mutilau abia dupa ce faceau copii sau isi obligau femeile sa se prostitueze. Operatia prin care acestia deveneau eunuci era de obicei facuta de femeile mai in varsta, cu ajutorul unor instrumente rudimentare – un brici sau o foarfeca. Sangerarea era apoi oprita cu un fier incins. Insa erau si membri fanatici, care-si taiau singuri barbatia cu o barda sau chiar un ciob. Desi istoria scopitilor este putin cunoscuta, in Romania au fost numarati la recensamantul din 1861 nu mai putin de 20.000 de membri. Comunitati erau stabilite la Iasi, la Galati, dar si la Bucuresti, unde se formase o intreaga colonie intre strada Romana si Calea Mosilor.
Gagauzii se fereau de «serparie»
Celalalt sat-vedeta al comunei Limanu, Vama Veche, a fost in trecut evitat de localnicii din zona din cauza terenului deloc primitor. Gagauzii, care l-au intemeiat in anul 1811, ii spuneau Yilanlik, adica “loc plin cu serpi”. Denumirea oficiala (Ilanlic) s-a pastrat pana in 1913, apoi s-a transformat in Vama Veche. Istoria turistica a asezarii a inceput in jurul anilor ’40, cand, dupa tratatul de la Craiova din acelasi an, Romania a cedat Bulgariei Cadrilaterul, iar o parte din societatea mondena care isi facea vacantele la Balcic s-a reorientat spre Vama Veche si 2 Mai. In primele atestari, satul Vama Veche este prezentat ca o asezare locuita de cateva zeci de familii, majoritatea agricultori si pescari, astfel ca ideea ca acesta ar putea deveni un important punct de atractie turistica parea o ipoteza nerealista.
Studentii din Cluj, primii vamaioti
In anii 1960-1980, satul Vama Veche era cunoscut in special studentilor din Cluj- Napoca, adusi in fiecare an aici, in tabara. Universitatea din Cluj- Napoca avea contract cu satul Vama Veche si, prin sindicatul institutiei, transporta serii de turisti din doua in doua saptamani, incepand de pe 15 iunie si pana pe 15 septembrie. Tot universitatea construise in sat si o cantina, pentru a le asigura mesele studentilor – acesta fiind, de altfel, si singurul loc unde se putea manca, in afara caselor localnicilor. In acea perioada nu existau baruri sau restaurante ci doar plaja, care era mult mai mare si inconjurata de maracini si terenuri agricole. De asemenea, fiind zona de granita, pana in 1990, camparea pe plaja nu era posibila, astfel ca turistii care veneau in Vama Veche stateau la gazde. Se cazau in cate-o camera racoroasa, inchiriata in casele varuite in alb ale localnicilor, in care nu exista curent electric, dusul era improvizat dintr-un cazan suspendat pe un trepied, iar toaletele erau in curte. In aceeasi perioada, se pare ca reprezentantii Partidului Comunist si-ar fi pus in plan sa intre cu buldozerele peste casele saracacioase ale taranilor din Vama Veche. Planul era de a-i muta pe localnici in cateva blocuri insalubre din 2 Mai, urmand ca in locul satului de langa granita sa fie arat tot pamantul si apoi cultivat.
Revolutia din 1989 a salvat Vama Veche
Utilajele au reusit sa darame cateva case de la intrarea in satul Vama Veche dinspre 2 Mai chiar in decembrie 1989. Au urmat insa zilele Revolutiei si schimbarea regimului comunist, astfel ca planul a fost uitat. Acesta a fost singurul motiv pentru care casele si oamenii au ramas pe loc, iar de atunci, destinul lor s-a schimbat complet. Studentii clujeni au continuat sa vina in Vama Veche, aduncand cu ei prieteni, iubite si mai tarziu familia intreaga, si, incetul cu incetul, tot mai multi oameni au inceput sa auda de-spre acest nou loc de pe Litoral. In anii de dupa Revolutie, a continuat sa functioneze foarte bine o forma rudimentara a agroturismului, atat de apreciat in prezent in multe alte zone din tara. Cazarea se facea in locuintele satenilor, iar turistii plateau cativa banuti pentru un pat si o farfurie cu bors de peste. In acest fel, un sejur la mare costa mai nimic pentru ei, insa pentru localnici era un mod de a-si suplimenta veniturile si de a reusi sa stranga peste vara o suma frumusica de bani, care sa ii ajute sa treaca iarna cu bine.
Turistii sositi in zona erau aproximativ aceiasi in fiecare an, astfel ca s-au legat prietenii pe viata intre multi dintre ei. O buna dovada in acest sens o reprezinta chiar biserica din Vama Veche. Primul bar deschis in sat, in 1995, a fost “La Bibi”, unde ziua se lua masa, iar seara se organizau expozitii de pictura sau concerte de jazz. Pornind de la o discutie cu un grup de clienti pictori si sculptori, proprietarul a decis sa organizeze o strangere de fonduri, pentru a ridica o biserica in sat. Astfel, dupa trei sezoane, s-a adunat o suma frumusica, suficienta pentru a cumpara materialele, iar arhitectii care au lucrat la ea au fost tot din randul turistilor care obisnuiau sa isi petreaca verile in acest sat.
Zona risca sa fie compromisa de afluxul de turisti
Aceasta situatie a durat aproape 10 ani, pana ce, incantati de lipsa de ingradire de orice fel din Vama Veche, tot mai multi oameni au inceput sa vina, ca sa se vada cu ochii lor despre ce este vorba. Ingrijorati de schimbarile pe care un aflux crescut de turisti le implica si dupa un conflict cu primaria, care voia sa interzica intinderea corturilor pe plaja, in 2003, tot un grup de arhitecti si antropo-logi conturat in Cluj-Napoca si care includea si oameni din mass-media a pus bazele Asociatiei pentru Conservarea Ariilor Protejate Bio-Cultural si a pornit curentul numit “Salvati Vama Veche”. Sperau ca vor putea pastra satul asa cum ei insisi l-au cunoscut.
Planul lor ar fi putut functiona pe hartie, insa aceasta miscare de popularizare a zonei a lucrat tocmai impotriva a ceea ce ei sustineau. Dorind sa faca auzita cauza lor, membrii ONG-ului au pus bazele Festivalului “Stuffstock Vama Veche”, care se voia a fi o copie a si mai cunoscutului festival american Woodstock. Evenimentul, care a devenit unul anual si inca mai are loc si in zilele noastre, a devenit atat de cunoscut, incat a atras de la an la an tot mai multi turisti, multi veniti pentru prima data pentru a trai pe pielea lor libertatea din Vama Veche.
In cei 13 ani trecuti de la infiintarea festivalului, principiile de la care acesta a plecat au fost uitate, turismul ecologic s-a transformat intr-unul de masa, comunitatea locala este tot mai putin implicata, in schimb, afaceristii sunt “pe val” cu businessuri sezoniere, iar numarul turistilor, estimat in jurul a 500 de persoane in 2005, a ajuns in 2011 la o cifra de peste 5.500. Neoficial insa, in perioadele de varf, numarul acestora a depasit chiar 15.000, iar in 2011, la cea de-a noua editie a Festivalului “Stuffstock Vama Veche”, organizatorii au anuntat ca au avut 50.000 de participanti.
