Unde mananc atunci cand nu pot sa fug in lume

 A cuisine is the edible lovechild of both geography and history.

Este una dintre concluziile Minei Hollandcare m-au facut sa ma indragostesc de cartea sa The Edible Atlas: Around the World in thirty-Nine Cuisines. Nu de alta, dar poate servi ca o scuza foarte buna ca atunci cand te apuca un dor de duca ce nu poate fi satisfacut pe loc, sa incerci sa te minti frumos cu o “excursie” pana la cel mai apropiat restaurant cu specific. Din fericire, in Bucuresti sunt o multime de alte colturi de lume si, call it karma sau noroc, multe dintre preferatele mele sunt si foarte aproape de casa.

Restaurantul turcesc Edessa

Cred ca Edessa, restaurantul turcesc strecurat intre service-uri auto si frizerii din Colentina este locul unde merg de cel mai mult timp. De cand toata cantina era cat actuala bucatarie, aveau cel mult 10 mese, iar patronul nu aparuse inca pe la emisiunile culinare, ci inca mai statea la casa sau servea la mese. Nu ca ar fi un lucru rau, pentru ca mancarea a ramas neschimbata si in continuare au cel mai bun hummus, pentru reteta caruia as fi dispusa sa fac munca voluntara o saptamana luna in bucataria lor, iar kebab-ul este mereu perfect.

restaurant cu specific turcesc edessa

Si daca mai mergi si in perioada Ramadanului, cand toata noaptea se plimba tavi incarcate de carne fripta si legume coapte, sau daca apuci sa vezi aici un meci intre Galatasaray si Besiktas, alaturi de microbistii turci din zona, ai putea sa sa juri ca ai luat avionul catre Istanbul.

Patiseria libaneza Fadel

In Liban inca nu am ajuns, dar pana atunci, imi alin durerea cu dulciuri de la Fadel, patiseria de pe Jean Louis Calderon. Prima data cand am dat de ea intr-o plimbare, era inca si mai mica decat acum, iar de cum intrai, si pe stanga, si pe dreapta erau mese si rafturi pline de tavi cu deserturi taiate artistic, aurii, mieroase si presarate cu fistic.

patiserie fadel bucurestiCat timp eu tot incercam sa cuprind cu ochii toate bunataturile, in fata mea, doua doamne comandau cateva platouri. Cu de toate. Zambitor, patiserul le imbia, le sfatuia, le dadea sa guste. Cand totul a fost aranjat pe platouri, a scos o galeata mare cu dulceata de trandafiri, si-a infipt mana in ea, apoi a inceput sa picure deasupra prajiturilor. I was hooked! Sa tot fie de atunci vreo cinci ani in care nu am mai reusit sa trec pe Calderon fara sa intru la Fadel. Si de fiecare data e la fel: “Cate una din fiecare, va rog!”.

Restaurantul indian Taj

La restaurantul indian Taj am inceput sa merg dupa ce m-am hotarat sa plec in India. Cum nu obisnuiam sa mananc deloc picant si as fi vrut totusi sa pot sa ma bucur de toate sosurile aromate sau macar sa nu mor de foame, m-am scolit la Taj cu aproape un an inainte. Dupa ce am revenit acasa, am continuat sa merg, mai ales ca preparatele lor sunt foarte apropiate de ceea ce am gasit si in India.

restaurant indian taj bucurestiInevitabil, mesele incep cu samosa si se termina cu un oftat prelung dupa ce stergem cu naan din farfurie si ultima urma de miel fraged si sos cremos. De fiecare data ne promitem ca o sa lasam loc si pentru inghetata cu lapte, caju, fistic, migdale si sofran, dar pana acum n-a fost sa fie.

Restaurantul pescaresc Le Chef Calcan

Le Chef Calcan e locul in care ma duc atunci cand mi se face dor de Vama Veche, locul in care am crescut practic si, da, mi-am gasit pereche si familie. Cum in filmul asta a aparut la un moment dat si echipa fantastica de la Amphora, a fost bucurie mare cand am aflat ca au deschis si restaurantul pescaresc din Bucuresti.

platou pescaresc chef calcan bucurestiDrobul de peste, zacusca de peste si platoul pescaresc din care rontai garizii ca pe seminte ma fac sa ma simt de parca instantaneu m-am intors la plaja, cu picioarele in nisip. Dar, zau ca e pacat sa te opresti la atat! Pentru ca oamenii astia alearga in fiecare saptamana de la Navodari la Varna si aduna tot peste bun si proaspat, asa ca merita luat meniul fila cu fila.

Restaurantul italian Belli Siciliani

Belli Sicilani e o alta poveste de familie, doar ca de data asta nu a mea. I-am gasit dupa ce m-am mutat in zona Iancului, ei fiind intr-o casa de pe Matasari. Proprietarii, o romanca si un italian, s-au stabilit in Bucuresti cu tot cu rudele din Sicilia. Familie mare, le-a trebuit o casa pe masura, iar inceputul a fost timid, cu doua mese in interior si inca vreo trei in propria curte. Probabil, ca si mine, oamenii care a gustat aici pizza, pastele, caponata sau canolli s-au tot intors, asa ca incet-incet au reusit sa amenajeze si un subsol, iar planul ar fi sa se extinda si mai mult.

canoli belli sicilianni bucurestiSper sa le iasa, pentru ca am gasit foarte putine locuri in Bucuresti cu mancare italiana simpla, fara reinterpretari si din ingrediente de calitate. Fata de ceilalti, Belli Siciliani are un plus datorita oamenilor. Decat o trattoria cu chelneri scortosi, il refer pe nono, bunicul familiei, care e si bucatar, si caruia ii place sa se dea la povesti cu clientii, fara sa il impiedice faptul ca nu prea vorbeste romana.

Fast food Gyros Sotos

Aromat, rapid, la botul calului, pentru atunci cand vreau sa mananc ceva fara pretentii, simplu si bun, este Gyros Sotos, de pe Mihai Eminescu. Nu e shaorma, nu e kebab, e gyros grecesc asa cum ar trebui, cu multe ierburi si tzatziki. Yummm!

gyros sotos bucuresti

Restaurantul mexican El Torito

Ceva mai complicat este cand merg la restaurantul mexican El Toritola care singurul repros ar fi portiile gigantice pe care nu stiu ce om normal le poate termina, chiar si dupa o zi in care a baut doar apa. E drept, cand vine vorba de carafele zdravene de margarita, nu m-am plans niciodata 🙂

restaurant mexican el torito bucuresti

Meniul este facut mai degraba pentru ceea ce se asteapta un european sa gaseasca intr-un restaurant mexican, nu neaparat ceea ce se mananca in Mexic. Asemeni birturilor tex-mex din State, gasesti burito, tacos, dar si supa crema de porumb, un chilli con carne care ar putea fi o masa in sine si o tava imensa de fajita perpelita la care ar prinde bine sa suni un prieten pentru ajutor.

De altfel, mi se pare genul de loc potrivit pentru pentru mers in gasca si petrecut ore in sir. Atmosfera este foarte colorata, de fapt inca de pe strada o sa vezi ghirlande colorate, iar terasa amenajata in curte are vara si niste pisici lenese care au o pasiune din a sfida clientii.

Restaurantul chinezesc Peking Duck

Masa la Peking Duck e un ritual la care contribuie inclusiv ambianta, muzica, iar mancarea aromata e servita cu grija. Pui, rata cu sosuri delicioase, vita picanta, salata racoritoare de castraveti, orez si sosuri in multe vase mai mari si mai mici, de diferite culori acopera masa. E un adevarat festin, iar deserturile sunt pe masura.

restaurant peking duck bucuresti

Burger joint Switch.eat

Acum, pe mine una, burgerii ma duc cu gandul la mancare americana, dar ca sa fiu complet sincera, oamenii astia de la Switch.eat fac treaba mult mai buna. Si nu sunt subiectiva pentru ca si ei imi sunt vecini, ci pentru ca reusesc de fiecare data sa friga perfect o carne si sa scoata combinatii de burgeri la care nu te-ai astepta – cu halloumi, pesto, carne de miel, foie gras sau raita. Practic, se joaca zi de zi in bucatarie si nu par sa se fi plictisit. Practic, singurul dezavantaj este ca de ceva vreme nu prea mai poti sa fii spontan si sa te duci direct pe capul lor, fara rezervare. La noi e mai simplu pentru ca stam aproape, dam comanda si mergem apoi sa o ridicam.

Switch.eat Bucuresti

Tie ce restaurante iti mai plac?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close